Scrisoare pentru El

Image

Ti-am dat o parte din mine… am luat o parte din tine. Doar ca niciunul nu a stiut ce sa faca cu ea. A fost frumos, interesant, aveam o jucarie noua… dar a inceput sa sune redundant, sa intinda banda. Noroc ca banda e inca elastica, ca mai tragem de ea, desi scartaie enervant. De ce o mai lungim? De ce o mai lungesc? De dragul vremurilor de mult apuse?! Are rost? Sensul l-am pierdut de mult… parca suntem incatusati. Traiesc din plin clipele petrecute impreuna, ma infrupt din tot ce imi dai, fara sa-ti dau nimic in schimb, apoi raman cu un gust amar. Nu ma mai regasesc in uniunea noastra. Te folosesc doar pentru propria-mi nevoie… nu simti? Mai rezisti in egoismul meu? Incerc sa inteleg… incerc sa inchei… am puterea??

6 thoughts on “Scrisoare pentru El

  1. Nu prea avem puterea sa incheiem. Pentru ca stim ca trairile, partile date din noi trebuie sa dispara pentru o vreme. Inca suntem conectati. Daca nu te detasezi in liniste, te vor face mai mica, putin cate putin.

    Tragedia este ca, in situatii asemanatoare, ne va parea rau indiferent ce facem.

    Te urmaresc, pentru ca scrii si despre mine, poate mai bine decat o voi putea face eu.

    • Multi raman conectati in relatii de teama de a ramane singuri.. de a nu mai gasi ceva mai bun. Puterea de a merge mai departe o gasim in noi, in nevoia noastra de liniste, armonie, implinire. Norocul meu este ca am dat o f mica parte din mine si a merge mai departe este singura mea cale.
      Multumesc ca ma citesti si ma bucur ca te regasesti in scrierile mele, desi sunt curioasa cine intelege labirintul in carema invart? 🙂

  2. Ohh, incearca sa fumezi o vreme si pe urma sa te lasi. Se apropie foarte mult de sentimentul de goliciune interioara. So yeah… i feel ya!

Leave a reply to soffy Cancel reply