Marturisiri in 2014 (partea II)

alone

Mi-am inceput anul 2014 singura, adica fara partener, dar inconjurata de prieteni. Insa se pare ca am fost in mintea si in sufletul mai multor persoane decat ma asteptam. De T v-am povestit deja. De prietena mea cea mai buna din facultate va amintiti? Intotdeauna ma gandesc la ea la trecerea dintre ani… si sper ca o face si ea. De data asta mi-a confirmat:

Ea: I wish it was you… Happy new year!!!

Eu: A little too late… Happy new year to you too!

D. mi-a scris de 8 ori in noaptea dintre ani La multi ani, din ora in ora, la ora fixa, pana la 7 dimineata. A inceput cu urari frumoase, pline de ganduri bune, si pe masura ce alcoolul ii intra in sange, urarile deveneau din ce in ce mai incitante, facandu-ma sa nu vreau sa plec singura acasa. Dar am plecat. Singura, fara partener, dar plina de marturisiri care m-au dat peste cap. M-au intristat. Caci toti acesti oameni nu sunt ai mei. Nu vor fi niciodata! Degeaba le bantui sufletul sau mintile, caci niciunul nu-mi va incalzi noptile friguroase din suflet.


Si ma intreb din nou: de ce acum???

Las in urma un an plin de sentimente contradictorii. Un an in care am cazut, m-am ridicat, am alunecat, m-au ridicat altii. Un an in care am fost nebunatica, dorita, pofticioasa, implinita, rasfatata. Un an in care am trait unele dintre cele mai pline experiente din viata mea. Un an frumos, jucaus, incitant, in care am atins culmi netraite de excitatie si placere, am gustat din jocurile pasiunii si am sorbit din cupele extazului. Si las in urma tot… pornesc singura pe urmatorul drum, caci toti oamenii importanti din viata mea sunt ai altora. Ma bucur de tot ce am trait, iau cu mine tot ce m-a implinit, amintiri, sentimente, colectia de clipe fericite si intru in noul an mai implinita ca oricand.

Am reusit sa termin 2 puzzle-uri. Le-am incheiat, am primit si ultimele piese. Sunt linistita ca n-am fost singura pe scena  sentimentelor acelor povesti. Plec cu stima de sine putin ridicata de acest lucru. E corect? Nu mai conteaza… Viata nu e niciodata corecta. E simpla, ca un puzzle. 🙂

Plec mai departe, singura, intr-o mare de sentimente, calcand pe fiecare, sprijinindu-ma pe ele, folosindu-le drept pavaj.

P.S.: Tocmai m-a lovit o intrebare: Acum spun ca am incheiat cel putin 2 capitole din viata mea. Dar daca s-au redeschis de fapt?…

Advertisements

Marturisiri in 2014 (partea I)

sadCiudata mai e si viata asta! Traiesti povesti, fara sa stii, de multe ori, daca realitatea ta este si realitatea lui. Astfel, raman povesti deschise, fara sa aiba un sfarsit clar, caci nici macar nu stii sigur ce a fost. Cauti sa intelegi, cauti sa ai o incheiere, sa poti impacheta amintirile si sa pleci mai departe. Insa primesti doar franturi, pe care incerci sa le pui cap la cap, ca pe un puzzle. Iar acolo unde iti lipsesc piese, incerci sa umpli tu golul cu ce ti se potriveste tie mai bine, cu ce te ajuta sa mergi mai usor mai departe. Si tragi concluzii, spunand ca niciunul nu a simtit suficient incat sa faca ceva. Ca e mai simplu asa. E mai usor sa nu te mai gandesti la ce ar fi putut fi.

L-am lasat sa plece, fara sa-i smulg sufletul cand a plecat. A plecat in tacere si mi l-a smuls pe al meu. A urmat tacere, distanta si a ramas doar “La multi ani” si “Craciun si Paste fericit”. Acum eram la La multi ani! Mi-a spus el primul, caci eu am renuntat sa mai gandesc in directia aia de mult. (O sa-i spun T, sa nu facem confuzii):

T: La multi ani 2014, sanatate si virtute.
Eu: La multi ani! Sa avem ce bea… Manca si… Cheltui :))
T: Asa cum zici. Numa sa nu se afle
Eu: :))) Ce faceti?
T: Bem! Ce poti face de rev?? Manci si bei.. Tu?
Eu: La fel! Ma pilesc, dansez, ma distrez! Ca de mancat, nu mai pot manca :)))
T: Cu cine te dansezi daca nu sunt eu acolo?
Eu: ;)) sincer cam singura.. Nu mai am partener de dans de ceva  ani 😛
Eu: ti-o trebuit sa pleci :))
T: Ce sa faci? We have to move on with our life……………
Eu: Always! 🙂
T: Have fun
Eu: U too!
T: Te pup
Eu: Si eu
T: Si te
Eu: Ma ce?
T: Diresc
Eu: 🙂 te-ai emotionat
T: Doresc
T: Nimai
T: Numai bine
T: Pusi
Eu: Imi doresti numai bine, am inteles :))
Eu: La fel!
Eu: Pa si pussy!
T: Pup u
T: Love u…………………….

Si am inlemnit. N-am mai putut scrie nimic. I-au trebuit 9 ani, o casnicie si 2 copii sa-si faca curaj. Am primit si ultima piesa a puzzle-ului. Acum e complet. Dar m-a intristat. Nu m-a bucurat. De ce acum? …