Un barbat frumos… ;;)

Ce este un barbat fAttituderumos? Ochi albastri … sau negri? Par odulat? Blond? Abdomen plat? Pectorali proeminenti? Trup de zeu? Privire inteligenta? Ce te face sa spui ca un barbat este frumos?? In toata experienta mea… pot sa spun un singur lucru despre asta: It’s all about attitude! Totul, dar absolut totul tine de atitudinea lui! Orice barbat sigur pe el, care emana incredere prin fiecare por…  care iti da impresia ca stie ce face, stie ce vrea… sau chiar stie ce vrei… si iti mai poate si oferi ceea ce-ti doresti, e un barbat frumos! Poate doar pentru mine… insa o astfel de atitudine mi se pare super sexy! Nu ma refer la cei libidinosi… la cei vulgari… la cei cu atitudine macho! Nuuuu…

Cel mai mult imi plac cei care dau impresia ca nu sunt constienti de valoarea lor… Adica totul e natural, fara efort, fara repetitii, fara control! E in firea lor! Ii vezi de la o posta… pana si camasa sta altfel pe ei.. nu e nevoie de cravata, butoni sau sacou… Sunt suficienti 2 nasturi descheiati.. si o atitudine de je m’en fiche… Ah… daaaa… atitudinea aia de Je m’en fiche… care ne doare cel mai tare!! J) Cand il vezi ca iti arunca o privire, dar fara vreun interes… ca si cum ai fi una din multime… nu cea care il mananci in momentul acela din priviri! Te-a vazut… a remarcat interesul tau… insa e prea ocupat sa-ti acorde vreun pic de atentie… Zambeste frumos, grabit si aparent dezinteresat. Iar mai tarziu, pe cand ti-ai luat orice speranta de la el, te surprinde din spate soptindu-ti la ureche: “stii ca eclipsezi toate femeile de aici, in seara asta, nu?” Si te intrebi nedumerita, coplesita si topita in egala masura, de unde a aparut cu astfel de comentarii? Credeai ca a plecat. Si incepe sa converseze cu tine, uitandu-se in ochii tai, fara sa-ti analizeze decolteul… crapatura de la fusta sau coapsele apetisante.  Doar te priveste adanc in ochi, profund interesat de tot ceea ce ii spui, urmarindu-ti eventual suvita rebela care iti aluneca din cand in cand pe frunte si incerci fastacita sa o aranjezi. Asta e genul de barbat care mie mi se pare frumos! E sigur pe el, nu saliveaza langa tine cand te vede, te face sa-l doresti fara efort si nu tine neaparat sa te aiba din prima seara. Pentru el e o placere vanatoarea, dar o face calm, cu rabdare, stiind ca drumul pana la succes e mai interesant decat succesul in sine… Unui astfel de barbat i-as indeplini orice dorinta… oriunde, oricand. Pentru ca stie sa ma faca sa-mi doresc, de exemplu, sa-l termin oral, in timp ce conduce, fara sa astept nimic in schimb!

Advertisement

Am deschis ușa…

Soneria m-a trezit din visare… Mi-am ridicat trupul obosit și am deschis. Un zâmbet larg mă aștepta dincolo de ușă:

Aș avea nevoie de o ceapă… mă poți ajuta?

„Ceapă?? La ora 21:50??” Hmmm….

– Sigur… albă sau roșie?

– Roșie, că aia se potrivește mai bine…

– Dar ce gătești bun?

– Hai în vizită peste o jumătate de oră și o să afli.

??Să înțeleg că tocmai m-a invitat la el?? Cu tupeu băiețelul!

– Mulțumesc, dar am mâncat deja…

– Poți să vii și doar să guști. N-o să-ți pară rău!

– Merci, dar eu am o regulă de a nu mânca după ora 19:00. Și la cât de gurmandă sunt, sigur nu reușesc să mă limitez la gustat!

S-a uitat dezamăgit la mine, cumva dezarmat de replica mea. Tricoul alb Polo pe care îl purta îi venea de minune. Îi scotea în evidență ochii negrii și tenul măsliniu. Zâmbea încurcat fără a ști ce să mai zică.

– Dacă nu te superi, mă retrag, am zis, căci mai am ceva treabă în seara asta și e târziu. Să-ți fie de folos!

– Mulțumesc și scuză-mă că te-am întrerupt. M-am gândit că ți-ar prinde bine o seară relaxantă alături de un vecin prietenos.

Ce dulce e! Dacă i-ați vedea ochii rugători, în care se mai zărea o mică speranță că voi accepta invitația! Vecinul meu student… Pe care îl văd de obicei dimineața pornind la alergat! Cu trupul bine întreținut, atitudine cuceritoare și zâmbetul pe buze.

– Cu altă ocazie poate îmi va prinde bine. Să ai o seară relaxantă! Și să te gândești la mine când mânânci…

– Cu siguranță o să mă gandesc… nu doar când mănânc!

Puțin rușinată, am lăsat capul în jos și am început să închid încet ușa. M-a mirat felul în care m-a făcut să mă simt… Eu – rușinată?? Raaaaarrr… foarte rar! Îmi place studențelul!

– Noapte bună!

– Noapte bună și să visezi frumos, zice el și-mi trage șmecherește cu ochiul.

Se întoarce roata…

El: Knock, knock!

Eu: Who’s there?

El: În sfârșit… Ce faci?

Eu: La o cafea cu o prietenă.

El: Adică mă bârfiți? 😉

Eu: Ai vrea tu! Mai ai de muncit ca să devii așa de important.

……….

Și iar nimic. Nici un răspuns. S-a supărat… Ce nesimțită și eu… după ce că o săptămână nu i-am răspuns la niciun mesaj. Am fost plecată o săptămână în Austria la munte. Ski, relaxare, spa, răsfăț… Energie curată! Mai ales pentru suflețelul meu, căci n-am fost singură. Am fost cu prietena mea, cea cu care mi-am împățit adolescența, tinerețea.. sufletul! Și am retrăit mare parte din nebuniile de atunci, reîncărcându-mi bateriile pentru încă 1 an. Ca în fiecare an,  mă reîntorc din escapada noastră plină de viață, plină de vise, gata să înfrunt orice piedici mi s-ar pune în cale! Dar cu sufletul la fel de mic, căci știu că o mai văd abia peste 1 an.

Și în toată această săptămână nu am răspuns nimănui. Implicit nici lui… Mi-a scris de 3 ori și l-am ignorat total. Iar acum îl jignesc… Dar în acest moment nimic nu contează. Nu după acea săptămână. Nimic nu îmi poate știrbi fericirea…

Spre seară, în timp ce îmi savuram acasă paharul de vin,  primesc din nou mesaj:

El: Ești supărată pe mine?

Eu: De ce aș fi? (M-a abordat de 2 ori într-o zi!! Wow!! S-a intors roata… 😉 )

El: Mă ignori atâta timp și apoi faci mișto de mine…

Eu: Am fost plecată…

El: Plecată…? Dar ai primit mesajele mele?

Eu: Sincer sau politicos?

El: ??

Eu: Continuam să fac mișto…

El: Îți arde de glume.. pe seama mea?

Eu: Îmi arde de glume.. punct!

El: Cineva a avut o zi bună?

Eu: Mai bine zis o săptămână bună…

El: Dar pe unde ai umblat?

Eu: Austria.

El: Business or pleasure?

Eu: Just pleasure…

El: Ahaaaaa… cineva got lucky!

Eu: Poți să spui și așa…

El: Credeam că sunt singurul bărbat interesant din viața ta..

Eu: Știi vb aia: before assume ,try the crazy thing called asking? 😛 Să înțeleg că ești gelos?! ;))

El: Hmmmm… ți-ar plăcea?

Eu: Ceea ce mi-ar plăcea nu are legătură cu gelozia!

El: Și ce ți-ar plăcea?

Eu: Să ai curajul să ne vedem… la un vin, la o poveste… poate în fața unui șemineu în care să ardă mocnit focul… Parcă ziceai că ai șemineu?

El: Să înțeleg că te auto-inviți la mine?

Eu: Îmi place să iau inițiativa când am ceva în minte.

El: Crezi că e înțelept să vii la mine?

Eu: Adică mă ameninți?

El: Nu… doar testam terenul…

Eu: Și? Concluzia?

El: Toate la timpul lor… Buh-bye for now!!

…….

Și roata s-a întors din nou… He’s back on top!

Să ne cunoaștem întâi…

O săptămână fără niciun semn… N-a răspuns nici la sms… Nu cred că trebuie să mai spun prin ce am trecut.. Azi dimineață, pe când reușisem să-mi adun gândurile și să mă concentrez la ce aveam de făcut la job primesc sms: Cafea? Nici n-am știut cum să reacționez. După 10 minute am scris: 10.30, la Bistro Engels. Era cazul să închei povestea asta, până nu o luam de tot razna, așa că mi-am luat inima în dinți și m-am dus. Emoțiile erau mai puternice decât voința mea. Încercam să îmi păstrez calmul pe drum, dar parcă îmi tremurau mâinile pe volan. Era deja acolo. Mi-a zâmbit cuceritor și a spus:

– Am fost plecat din țară!

Mi-a tăiat toate reproșurile pe care le aveam pe limbă. Nu puteam să-i mai cer socoteală acum pentru o săptămână de liniște totală. A fost plecat. Punct. Am comandat un cappuccino și m-am uitat lung la el. Încercam din răsputeri să afișez o atitudine seducătoare, dar nu știu sigur dacă îmi reușea. Dacă plecam, trebuia să plec învingătoare.

– Am înțeles. E ok, nu mă așteptam oricum să-mi răspunzi. Știu cât de ocupat ești.

–  Când e vorba de tine, nu sunt prea ocupat. Doar că n-am avut cu mine telefonul ăla.

– Ah, da… acum înțeleg.

Știam că are un telefon strict pentru chestii personale. Și mi se părea normal. Jobul e job… viața privată este altceva.

– M-am gândit la tine cât am fost plecat. Și mi-am dat seama că nu ești așa cum am crezut. Ești mai specială și am nevoie de puțin timp să te cunosc.  E mai mult decât ceva strict carnal… și vreau să-ți ofer mai mult. Ce zici?

“Zic că vreau să mă retrag până nu este prea târziu!! Zic că nu te pot lăsa să te joci cu mintea mea! Zic că nu mă simt stăpână pe mine lângă tine!” Am zâmbit, ca să nu se vadă strigătele din capul meu și am spus, ușor ironic :

– Ai nevoie de timp și spațiu? Te-ai speriat?

Cu un surâs în colțul gurii mi-a spus:

– Te deranjează că vreau să-ți fac curte… ca pe vremuri? Nu mai ești obișnuită cu bărbați galanți? Bărbați care vor să te cunoască înainte să sară pe tine?

– Așa vrei tu să-i spui? Ok! Îți ofer cât timp și spațiu vrei. Chiar așa… de ce nu m-aș lăsa curtată? Să văd și eu cum se mai face curte în ziua de azi… de către bărbați galanți…

– Nu spațiu am cerut, ci timp… Spațiul dintre noi sper să fie din ce în ce mai mic…

Mi-a luat mâna în mâna lui și mi-a spus, în timp ce mi-a mângâiat din nou încheietura, fin și tandru, până ce mi-a citit tulburarea în ochi:

– Vreau să știu totul despre tine. Să știu ce te ridică, ce te doboară, ce te face melancolică, ce te face să te trezești în fiecare dimineață zâmbind, ce îți place, cum îți place, de ce te temi,  ce te face să acționezi, ce te face să te retragi, ce te relaxează, ce te umple de energie… TOT ce este în tine și poate nici măcar tu nu știi.

L-am privit fără replică, simțind toate aceste cuvinte ca pe niște promisiuni. Era o abordare la care nu mă așteptam. Trebuia să mă bucur sau să-mi fie teamă?!…

Și-a privit ceasul și a cerut nota. Când a întins mâna să vadă cât era de achitat, am pus mâna pe mâna lui și am zis:

– Lasă-mă pe mine de data asta.

A zâmbit, s-a retras și a încuviințat din cap. Puțin surprinsă de atitudinea lui, am scos portmoneul și am plătit. Nu mă așteptam să fie de acord. Se știe că fetele se oferă și ei trebuie să refuze. Unde era gentleman-ul din el?? 🙂 Am ieșit și m-a condus la mașină. Mi-a deschis – ca un gentleman – ușa, s-a aplecat, m-a sărutat pe obraz și mi-a urat o zi frumoasă! A închis ușa și a plecat spre mașina lui fără să se uite în urmă.