Ieri mă întreba o clientă: cum faci să reînvii pasiunea? Și mi-a sărit automat gândul la El… la pasiunea pe care a trezit-o în mine, fără prea mult efort. Clienta a insistat cu întrebarea și m-a trezit din visarea mea, făcându-mă să-mi amintesc de ce spunea Esther Perel într-una din cărțile ei: că pasiunea dispare cu timpul într-o relație din cauza apropierii dintre parteneri. Cu câ ajungi să te cunoști mai bine, mai intim, cu atât pasiunea se pierde… Apropierea sufletească este o piedică în calea dorinței. Pasiunea se naște din mister, din încercarea de descoperire a celuilalt, din atribuirea unor roluri celuilalt; percepția lui în diverse ipostaze.. interpretarea diverselor gesturi din prisma misterului nedeslușit. Însă, în momentul în care ajungi să-l cunoști suficient pe celălalt, îi anticipezi, de exemplu, reacțiile, gesturile, mișcările și nu mai ai nimic incitant care să-ți trezească pasiunea de început. La fel se întâmplă cu tot ceea ce ține de comportamentul celor doi în relație. Devine previzibil, rutinat, neinteresant. Așa că, întrebarea rămâne: cum reînvii pasiunea într-o relație? Ce faci? Te indepărtezi?…
Dupa cum spunea Julius Henry “Groucho” Marx : “Those are my principles, and if you don’t like them… well, I have others.” La fel pot spune si eu despre mistere. Daca esti destul de inventiv, mistere nu vor lua sfarsit vreodata.
Sau… in caz ca persoana de langa tine nu e destul de inventiva, o poti imbraca tu intr-o mantie misterioasa. 😀 Life is full of possibilities. You just gotta see them.
Aici iti dau totala dreptate 🙂
Ahh da. Foarte important e sa simti balansul intre mister si adevar. Trebuie sa simti cand sa ghicesti si cand sa intrebi. Totul e un joc al mintii. Jocul oamenilor mari 🙂 Sper ca nu o sa-mi mai vina inca ceva de adaugat. 😀