De Craciun…

ImageAm imbodobit amandoi bradul, cu gesturi familiare si jucause. A fost una dintre cele mai frumoase zile de ajun. Petrecuta in doi, departe de vanzoleala sarbatorilor, la lumina semineului si in compania unei sticle de Feteasca Neagra. Am retrait prin amintiri povestea noastra, inedita si incitanta, recreand prin atingeri, saruturi si suspine fiecare emotie traita in toate aceste luni. Degetele lui alunecau pe pielea mea fina cu o tandrete cum n-am simtit de mult. Saruturile gemeau a dor. Imbratisarile spuneau tot ce n-a spus in cuvinte. Posesiunea lui a fost o abandonare calda, totala, dar prea tarziu.. A stiut, El a stiut ca va fi ultima. Gesturile lui impartaseau toate cuvintele nespuse, in ultimul ceas, cu speranta acceptarii. “Era frumos la el in suflet, dar prea tarziu la mine-n gand.”

A fost Craciunul de adio, ultima noapte de dragoste. Urmeaza un nou inceput. Fara El…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s