Blind date…

Stau la bar cu spatele la intrarea în restaurant și îmi beau liniștită vinul de Bordeaux. Știu că va veni… și presimt că vom petrece câteva minute stânjenitoare, în care vom încerca să ne obișnuim unul cu altul, iar prezența lui nu-mi va spune nimic… Parcă cel din fața mea nu ar avea nici cea mai mică legatură cu bărbatul care mi s-a deschis în lungile noastre conversații nocturne de pe net…

Pierdută în gânduri… am auzit parcă niște pași… Cineva se apropia hotărât de bar. O emoție puternică m-a cuprins. Surprinsă de propria reacție, i-am simțit parfumul și am vrut să mă întorc, să mă asigur că e el… Dar certitudinea că doar el putea crea acea senzație de dorință amestecată cu o stare de așteptare chinuitoare, mi-a țintuit privirea pe paharul de vin. S-a apropiat și a facut cel mai neașteptat gest: m-a surprins cu o mușcătură ușoară de gât, jos lângă claviculă, în locul în care orice atingere îmi trezește toate simțurile…

Fără să am timp să reacționez, s-a așezat liniștit lângă mine la bar și a comandat și el un pahar de vin. Mi-era teamă să-l privesc, căci simțeam că îmi va citi în ochi tulburarea, pe care nu reușisem încă să o controlez. Am respirat adânc și… timidă (stare nouă pentru mine!!), mi-am ridicat privirea, prinvindu-l treptat, mai întâi mâinile, apoi pieptul… și în final chipul. Avea niște mâini atent îngrijite, pe care deja mi le imaginam alunecând carnal pe mine… Pieptul îi dezvăluia calmul cu care mă privea, ridicându-se ritmic, ușor, odată cu respirația liniștită. Zâmbea… afișând cea mai naturală atitudine de bărbat sigur pe el, ușor amuzat de debusolarea ce mi-o citea pe chip. Am zâmbit și eu stângaci, uitând parcă toate articolele de seducție citite până atunci. Nu puteam să spun nimic. Parcă fusesem luată pe sus de evenimente și mă simțeam prizoniera fără de scăpare a situației. El, simțindu-mi tulburarea, mă studia atent, încercând parcă să comunice doar din priviri. Îmi respecta starea și nu spunea nimic. Stăteam și ne priveam doar, în tacere, îndelung, gustând din plin fiecare trăire, imaginându-ne doar ceea ce amândoi ne doream atât de puternic. Era înalt, ușor grizonat, cu ochi negrii, profunzi și mă privea ca și cum “cutia Pandorei” se inventase doar pentru noi. Nu era frumos, dar era Bărbat! Fiecare mișcare abia perceptibilă a lui mă făcea să tresar în interior. Simțeam cum tensiunea creștea și ne învăluia excitant, absorbind fiecare simț în jocul ei. Îi auzeam respirația parcă incitată, îi simțeam parfumul ademenitor și mă pierdeam în privirea lui, în care citeam toate promisiunile erotice scrise în cărțile amanților budiști.

În încercarea de a mă scutura de acea plasă în care mă simțeam prinsă, mi-am luat paharul de vin, l-am închinat spre el și am luat o înghițitură bine-venită. Am respirat adânc în timp ce puneam paharul înapoi și am reusit să-mi recapăt o mică parte din cumpătul pierdut. În trecere, mi-au căzut ochii asupra ceasului de pe perete și am rămas înmărmurită când am realizat că trecuseră 40 de minute de când venisem…. și nici unul nu scosesem un cuvânt. Citindu-mi mirarea pe chip, s-a aplecat ușor spre mine, mi-a luat mâna în mâna lui si, în timp ce îmi mângaia abia perceptibil încheietura, spuse:

“- Se face târziu… ar trebui să plecăm.”

Adunându-mi forțele, am aprobat din cap și m-am ridicat. Atunci, pentru prima dată, l-am văzut cum, privindu-mă de sus până jos, și-a pierdut și el cumpătul. Ochii i-au scânteiat de dorință, iar gura i s-a între-deschis puțin, scoțând un ușor oftat, ca un geamăt scăpat de un amant ce încearcă să-și înăbușe trăirile în timpul sexului. Privirea îi alunecă pe întreaga mea rochie neagră, atent aleasă în acea seară, coborând pofticios de la decolteul meu, pe talie, pe coapse, până jos pe picior, unde bareta pantofilor îmi îmbrățișa glezna. A rămas puțin așa, pierdut pe pielea ușor arămie ce se arăta prin crăpătura de pe picior a rochiei, văzând parcă cu ochii minții cum s-ar mula obraznică coapsa în frământarea mâinilor lui… Și-a dres apoi repede glasul și s-a întors spre barman să plătească.

Mi-am luat geanta de pe scaun și am pornit nesigură spre ușă. Încercam să fug de el, să reușesc să-mi recapăt calmul, să îmi revin, să mă simt din nou stăpână pe situație. Respiram adânc, concentrându-mă pe toate experiențele eșuate din trecut, încercând să banalizez și această întâlnire. Când m-a cuprins din spate de umeri și m-a condus mai departe afară, am simțit că totul a luat foc în jurul meu… Inima o luase razna, toate simțurile mi se treziră din nou, implorând să fie stimulate până la refuz! Răcoarea de afară mi-a adus o gură de aer proaspăt și un strop de stăpânire, cât să nu mă scurg din brațele lui. Se apropie de urechea mea și îmi șopti în timp ce mă conducea spre colțul străzii: iți chem un taxi? Întrebarea veni ca o palmă, care parcă mă stârni și mai mult. Gândeam : “mergem la mine sau… ?” A deschis ușa din spate a primului taxi de lângă noi și m-a ajutat să intru. S-a aplecat apoi și, ca prin vis, am simțit buzele lui fierbinți mistuindu-mi gura într-un sărut lung, apăsător, flămând… Gura mea o căuta pe a lui, nesatulă și pofticioasă, în timp ce el îmi prinsese fața în mâini și mă sorbea. Mă topeam în acel sărut și, ca într-un strigăt de disperare, mi-am băgat degetele în părul lui și am tras, înăbușind în acest gest toată dorința ce mă fierbea. A scos un geamăt stins de sărut și s-a retras… lasându-mă răvășită pe bancheta din spate. S-a întors spre taximetrist și i-a spus adresa mea. Apoi, ducând-și mâna la gură și furând un sărut pe care mi-l așeză pe buze, îmi spuse “noapte bună” și închise ușa la mașină, în timp ce taximetristul porni în noapte…

Advertisements

10 thoughts on “Blind date…

  1. Pingback: Cina… cu final neasteptat ! | @soffys

  2. Pingback: Cina… cu final neasteptat! | MWB

  3. Cum Dumnezeului am putut sa ratez pana acum blogul tau, doamna profesoara? 🙂 Acum am ce citi in fiecare zi pana ajung la capat. Sunt asa de entuziasmat in acest moment. Multumesc!

  4. M-am trezit cu un sentiment ciudat de pasiune mixat cu sex si dominanta. It felt good… dupa cum se poate vedea. 😉

  5. Poate ar trebui sa-mi tin gura dar mno, niciodata n-am fost genul. Apropo de familiar… cu cat te citesc mai mult cu atat ma simt mai confortabil in a te aborda. Exista lucruri care poate as fi preferat sa le detaliez sau sa le tin departe de ochiul public dar all in all e ok. Ma multumesc cu situatia actuala. Vedem daca voi dori sa schimb ceva cand ajung la final… 😀

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s